miercuri, septembrie 01, 2010

Tablou uman

Privesc...
un rasarit mut
ce nu-mi mai spune nimic,
iar copilaria ma bate pe umar
si ma intreaba:
unde sunt?
ce-am patit?

Soarele rasarea pe note soptite
Si picta cerul razand,
Il picta in mine...

Oare?

Cred ca da...
ii placea vesmantul sufletului meu
curat si usor,
care zbura cu vantul ca un fluture
pe care ploaia il innoia de fiecare data.
Firescul se reflecta pe panza curata
ca un vis...

Vreau sa mai pictezi in mine,
macar o data...



Asculta mai multe audio Divertisment

2 comentarii:

Sedina spunea...

Foarte frumos! Inspiratia ta s-a intors cu forta maxima! Felicitari!

Albastru Închis spunea...

impresionant!felicitari:)