duminică, septembrie 19, 2010

Adancuri luminoase

venind din adancul sufletului
dragostea mea pentru existenta
este luminoasa...

de ce oare omenii spun ca
adancurile sunt insa-ntunecate
daca in ele zac adevaruri luminoase?

nu cumva in mintea noastra
sta de straja intunericul frustrat
si complexat?

De ce nu stie omul matur
cat de luminate ii sunt adancurile?
unde se pierde pe drum?
chiar crede ca-l va ajuta lumanarea de la capatai?

Adu-ti inaltele adancuri in viata...
coborand in sus pe culmile tale
si nu te sfii daca vor rade de tine
cei ce urca aici rostogolindu-se apoi la vale.

ultima strofa: te dezvolti in toate directiile daca alegi sa cauti adevarul, te dezvolti pe verticala si in sus si in jos, avand un drum luminat.

Sau unii, se dezvolta doar in plan material(aici) si pe plan spiritual se duc la vale.

5 comentarii:

Costea spunea...

Frumoase versuri :).

Cristi spunea...

Sunt de sus pana jos si de jos pana sus. :)

Ian spunea...

Excellent.

Florea Mihai Ionut spunea...

va multumesc :)

Gabriela I spunea...

Uneori trebuie sa te arunci in cele mai adanci si intunecate mari pentru a da de stralucirea perlei. Ea este cu siguranta acolo, trebuie doar sa te increzi si sa mergi in cautarea ei. :) P.S. E bine sa deschizi ochii pe drum.