marți, septembrie 14, 2010

Nu am scris niciodata cu lacrimi

Am scris despre credinta
Dar nu am scris niciodata cu lacrimi,

Am scris...
Fara sa imi tocesc coatele pe scripturi,

Am preferat sa imi mangai ochii pe cer
cerandu-i aghiasma cand ploua,

Sa-mi vindec ranile cu flori si roua,

Sa-mi invalui oful in mister,

Si sa-mi dezleg efemerul din gand.

Natura m-a invatat
sa-mi alung nefirescul din drum;

Si mi-a invaluit in pace
trupul, sufletul si mintea
fara sa caut vreun altar zidit de om...

Ce aflasem eu de fapt?

Alatar e fiecare om
cladit cu dragoste de Dumnezeu...

8 comentarii:

Andreea Elena Dragomir spunea...

ai grija de sufletul tau :)
http://www.youtube.com/watch?v=NlyQbS347mE

Iulia spunea...

Ma bucur sa mai citesc versuri scrise de persoane cu un suflet atat de profund! Multe felicitari!

Cristi spunea...

daca nu le publici, le public eu! in numele tau, bineinteles.

Florea Mihai Ionut spunea...

mai Cristi..ma simt flatat:)

M :) spunea...

La-nceput de drum, bun Tata
Mostenire-i puse-n traista
Insa prins in lume, iata -

Nu l-a tras curiozitatea
Sa vada ca duce-n spate
Infinitul si Eternitatea


Fii tu insuti rugaciunea si altarul.

Florea Mihai Ionut spunea...

:) pai...se pare ca fiecarte afla asta mai devreme sau mai tarziu. Sa imi spui de unde e citatul...sau e scris de tine?

Ca e scris de tine sau ca e ales de undeva nu stiu inca...dar cert e ca ma da pe spate.:))

M :) spunea...

Am scris aseara, ma bucur ca-ti place. hugs

gabipies spunea...

That's pretty ars poetica, tuh :D