Amintiri din luna a 7-a

e simplu insa astazi mi-a venit in minte o idee importanta pentru mine care face o sinteza a lucrurilor din ultimii doi ani:

In absurdul decor social-sarcastic

Am inteles esenta simplitatii prin contrast

A jocului naturii

Si a puritatii privirii unui nor

A unui om

A unei Logici Universale ce se ascunde in fiecare

Indiferent cate e de orb, de surd, sau de treaz

Este acolo uitata sau nu…

Este simpla

Este atat de simpla ca nu se vede

Este atat de frumoasa ca nu se compara

Si tocmai pentru ca nu se compara nu se vede

Este atat de simpla Logica Universal

Incat atunci cand vorbesti despre ea in fapte

Oamenii trec pe langa, nu o vad

Asteapta minuni…asteapta formule

Asteapta maretie….

Dar maretia este in simplitatea nedeslusita

Care luata asa cum este curge necontenit…

Si luata asa cun vrem noi….o impiedicam in mintea noastra.

De unde nevoia de minuni?

Cand viata in sine este deja minunata in Sine!

Deja respiri, deja simti

Deja iti bate inima….deja vezi si auzi.

Te-ai plictisit de templul tau?

Iti dau un dar pretios de care poate ai uitat:

Afla ca pe Pamant

Nimeni nu locuieste mai mult in casa sa

In masina sa

In hainele sale

Decat locuieste in trupul sau

Pe care l-a primit totusi gratis

Tocmai pentru ca este Nepretuit

Trupul tau, Templul tau

Pentru care tot Universul lucreaza

Ca sa fie asa cum esti tu acum!

Poate tocmai pt ca ne-am trezit in corpul asta

el deja nu mai e o minune a noastra?

a fost prea simplu... pentru noi.

Tu nu esti ceea ce ai invatat despre tine!

Esti exact ceea ce erai

cu putin inainte sa vi pe Pamant!

Esti exact ceea ce Universul iti sopteste

Esti exact povestea unica

Lacrima imateriala de fericire lasata de Univers

Sa rada in pantecele mamei tale atunci cand ai venit!

noi oamenii, am uitat sa vorbim despre ce e mai simplu, mai firesc in sensul firii(existentei), mai natural si mai spontan. Vrem prea mult fast in vorbe, in fapte, in cercetarile noastre....vrem prea mult fast care nu ne aduce decat spectacol, o mascarada scumpa, de multe ori poate de lux insa ramene totusi o mascarada...o piesa sociala care mascheaza realul, care pierde esenta deosebitului.

Exista rusinea simplitatii... exista rusinea firiescului...exista rusinea naturalului... exista toate astea atunci cand jucam o piesa, atunci cand suntem un ID...atunci cand suntem cine invatam sa fim si nu cine trebuie sa fim. Ma tem ca nu toti invata sa fie ceea ce sunt ei de fapt....pentru ca noi suntem oameni, si daca toti am fi oameni aici ar fi Raiul. Pentru ca Singurul Om care a existat a fot Iisus...restul suntem tot oameni in esenta dar am ales sa semanam doar cu esenta nu sa fim esenta in Sine. Poate ca secolul XXI o sa aduca in curand aceasta idee...si anume, de la definita omului.....ca animal vertebrat biped si fara pene, putem avea totusi pretentia sa il apropiem acum pe om de un exemplu al infloririi naturii constiintei umane care a adunat in cateva vorbe ale Sale stiinta si religia de pretutindeni.