miercuri, ianuarie 05, 2011

Renascut sub semnul de azur

Astazi am inteles
ca e timpul meu sa zbor
si sa culeg picuri de viata
sa imi aprind samanta ascunsa adanc,
sa o scot din tremur si din frig
apropiindu-ma de stele...

e randul meu sa zbor departe,
sa infloresc dupa un rost universal
dat tuturora sa-l imparta cu prezentul.

imi frec talpa pe pamantul inzestrat cu viata
din care absorb cuvantul
si cresc,
ma hranesc cu zestrea lasata de stele
in adancuri.

si mai departe de toate
strapung peretii,
inchizand ochii
si vad mai departe de soare
privind ceruruile din mine
preschimbate din furtuna
in albastru rasarit -

Azur, puternic, protectiv...

Un comentariu:

Andreea Elena Dragomir spunea...

O liniste adanca si o pace de nepatruns se lasa in sufletul tau
in acea pace sta bucuria extraodinara
in acea bucurie este dragostea
si in miezul cel mai intim este sacrul ,incomensurabilul ...



poezia pe care am scris-o pe blog a fost ca pt ziua ta,ca pt tine.am inceput sa scriu iar .si asta e ft bine:)