Tarmul

Ma aflu la intalnirea dintre munte si mare
Eu sunt pauza dintre valuri, linistea apei...
Nu sunt nici muntii, nici marea,
Sunt cel ce le priveste intalnirea.

Muntii si marea nu se lovesc unul de altul
Cum am crezut pana acum,
Ei se intalnesc in mine -

Privirea mea e locul intalnirii lor curate.
Si ochii....
Vreau sa-mi fie demni de puritatea intalnirii lor
Sa-mi fie curati ca ziua
Si senini ca noaptea
Sa gazduiesc in privirea-mi limpede rasaritul si apusul...

Asculta putin cum marea ii sopteste tarmului iubire...
Nu ma regasesc in soapta lor
Dar soapta lor o regasesc in mine...
A mai fost candva, dar altfel -

Sigur a mai fost...

Inima-mi cunoaste muntele si marea
Caci inima mi-e intalnirea lor
Asa...ca o cochilie
In care marea-nvarte roca muntelui intr-un vartej.