sâmbătă, aprilie 20, 2013

In Lumina noastra


In lumina noastra, ni se dezvaluie tacerea,
dar doar atunci cand ochii se-ntalnesc.
Eu te strig,
tu ma lasi sa trec...

Tu ma chemi 
eu te invit in adancul ochilor...

Ne-ntalnim la jumatatea privirii bland...
si alunecam pe lumina tacerii intr-un echilibru tanar.

Fraged si lin,
limpede, clocotind
pe patul de gheata al mintii,
zambetul tau e al nostru
iar zambetul meu e al nostru.

Zambetul asta...
surasul fierbinte al inimii ce-l purtam in priviri
ne lucreaza in Taina o noua minte
pe care sa o cunoastem amandoi...
O noua minte cu care sa ne dam un nou nume
Sa ne numim impreuna,
Sa ne unim doar intr-unul...

Cine suntem acum? 
Si cine e al treilea?

Noi doi suntem oameni noi...
si totusi doar Unul...


2 comentarii:

Anonim spunea...

privirea...ti-a intalnit-o vreodata?

Florea Mihai Ionut spunea...

Nu. Nu mi-am vazut privirea vie. In oglinda nu-i tot aia. E nevoie de o oglinda vie...daca imi voi putea privi candva privirea am sa o fac prin ochii unui alt om. Dar atat de mare trebuie sa fie increderea incat uitandu-ma la el, sa am curaj sa ma vad pe mine.