Dezlegare

in aeru-mbatat de zorii proaspeti
ma catar sa vanez un pic
doruririle calatoare
ce-mi innoureaza cerul din priviri.

dar aripile lor iuti imi pacalesc arcul obosit
si-n loc sa-mi curat cerul de stoluri de doruri
il pricopsesc cu altele mai mici...

obosit si imbatat de fiecare noapte
de-apusuri sangerii romantizate-n stol
de rasarituri dornice si ele
dar nu de dor...
ci de-un senin amor,
cedez in Taina dorul
caci oricum nu-l pot prinde...

si fuge, moare...speriat de o iubire clara
ce vine! nu se-ascunde!
si nu umbla-n stol!
caci n-a-nvatat sa umble,
Ea zboara in inalturi...
si-l sperie pe dor.

Ea, este un zmeu cu panze blande,
ce-mi indulceste cerul din priviri.
Un zmeu...
'naltat de doua inimi transparente
unite intr-un ceas deschis.