miercuri, august 10, 2011

balconul 3

o zi de toamna in mijlocul verii
m-a cuprins de-a intregul.
e rece,
e muta,
e surda,
imi aduce liniste,
ma lasa in pace...

aici, e ceata doar de la etajul 4-5 in sus.
restul e limpede dar demasca griul nebun
....
vantul ocoleste orasul
iar ceata se sprijina pe blocurile mici.

toate ma fac sa simt ca
cerul se teme de noi,
ii e sila de locuintele noastre murdare,

se sfieste sa atinga asfaltul...

5 comentarii:

```*Wo [-] In*``` spunea...

de temut nu cred ca se teme...dar cu siguranta ca ii provocam o sila adanca:)

o zi frumoasa:)

Florea Mihai Ionut spunea...

stiu ca nu se teme...am simtit cand scriam ca nu e cel mai corect spus asa, dar ma refer mai mult la natura in cazul asta. si natura uneori se mai teme de om, e doar o metafora.:)

Robert Movi spunea...

Baaaaaaau!

alex`simplY spunea...

+ like...

gabipies spunea...

Frumos spus!

Ador zilele alea...
Îndemnul naturii la intimitate ori meditație, introspecție.