Un copac aflat singur in campie
Are forta de a vorbi pentru intreaga padure.
Asa se intelege de ce sensibilitatea inseamna gratie, de ce fragilitatea inseamna de fapt forta.
Vedeam imaginea asta prin Transilvania, pe langa Sighisoara unde padurile sunt dese. Din cand in cand pe dealuri mai apare cate un arbore care creste singur. Nu intelegeam de unde imi transmite mai multa forta el singur decat intreaga padure. Apoi am inteles ca el si-a asumat rolul de a creste singur, sub forta proprie fara a fi ocrotit de desisul padurii.
In fond...in desisul paduri nu poti vedea copacul in sine, poti sa vezi doar padurea. Din cauza aceasta spun ca un copac in pustie vorbeste despre intreaga padure.
Si in fotografie avem padurea in spate dar ea este redusa la copacul din fata...parca tot misterul padurii se concentreaza in el si dintr-un mister de nepatruns, devine o Taina accesibila noua. Copacul intruchipeaza mai mult decat Taina, el o transporta direct spre inima, este un model arhetipal al existentei noastre in fraternitate cu codrul.
El schiteaza prin forma sa, Taina Vietii, el reprezinta pentru padure ceea ce un singur om reprezinta pentru Umanitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu