Zorila

aici in creierii muntilor imi pierd mintile obositoare,
aici in inima muntilor starnesc iubiri iscoditoare fata de Soare

mi-era dor sa m-asculte muntii,
sa ma dezlege la picioare, 
sa-mi dea vazduhul aripi 
codrul sa-mi imbrace inima cu ramuri 
si raul sa-mi boteze ochii umeziti de-adancurile terestre -
termalele lacrimi se scalda-n poveste
evaporand emotii ce imbata orice muritor...
iar fulgerul-mi arunca dor in zambet
si-l face adanc patrunzator...

lasand in urma-i un tunet de trezire
si un ecou prezent si iertator...