Curajul

Acum e timpul bun
caci am scris in inima un timp prea lung
acum e timpul bun sa vii
ti-am pregatit tot darul
si chiar daca-i toamna
am reusit sa iti pastrez cateva frunze vii
din care sa bei bruma diminetilor curate
ca sa-ti uiti amarul.

ti-am pastrat stele si zambete,
sunete si clopote,
nopti si zile.

inima mi-a stat in loc asteptand sa bata pentru tine...
sa-ti cante despre viata
si sa-ti descante-a lumii masca ce o porti
sa te dezbrac de nume
si sa te am pe tine doar.

Tu sa-mi soptesti:
,,Eu sunt...''
si sa te cred, si sa ma crezi...

Zorila

aici in creierii muntilor imi pierd mintile obositoare,
aici in inima muntilor starnesc iubiri iscoditoare fata de Soare

mi-era dor sa m-asculte muntii,
sa ma dezlege la picioare, 
sa-mi dea vazduhul aripi 
codrul sa-mi imbrace inima cu ramuri 
si raul sa-mi boteze ochii umeziti de-adancurile terestre -
termalele lacrimi se scalda-n poveste
evaporand emotii ce imbata orice muritor...
iar fulgerul-mi arunca dor in zambet
si-l face adanc patrunzator...

lasand in urma-i un tunet de trezire
si un ecou prezent si iertator...