Unii s-au invatat cu amarul iar cand le dai ceva firesc, refuza caci li se pare prea dulce, prea siropos....data viitoare sa-mi spui sa pun mai putina Iubire, sa nu cumva sa te otravesc:(
si-asa se culca si arta de astazi pe-o ureche, sa puneti mai putina Iubire! dar sa puneti totusi sex, tigari, alcool, droguri, iluzie si confuzie ca asa se cere...
si nu se ridica nici Unul
ca va place amarul,
strainul de el...
vineri, iulie 29, 2011
La dus, Adevarul...
Cand am plecat spre Adevar
doaream sa aflu multe despre Adevar
dar acum vreau sa cunosc Adevarul,
nu despre.
Si am aflat ca intre mine si Adevar
se afla tot ceea ce cunosc eu despre Adevar
ca o mica bariera de pareri
nascatoare de dualitate.
Adevarul
nu poate fi asimilat din exterior
ci doar trait.
oricum, cu Ratiunea nu-l pot Cuprinde
ci doar Fragmenta.
mi-a mai ramas totusi...
Iubirea.
doaream sa aflu multe despre Adevar
dar acum vreau sa cunosc Adevarul,
nu despre.
Si am aflat ca intre mine si Adevar
se afla tot ceea ce cunosc eu despre Adevar
ca o mica bariera de pareri
nascatoare de dualitate.
Adevarul
nu poate fi asimilat din exterior
ci doar trait.
oricum, cu Ratiunea nu-l pot Cuprinde
ci doar Fragmenta.
mi-a mai ramas totusi...
Iubirea.
marți, iulie 26, 2011
Predare
vreau sa merg acolo...
unde tarmul ofera valurilor un rost.
vreau sa stau acolo
in pragul renasterii eterne,
al renuntarii
si-al abandonului
pentru intreg.
unde nisipul paraseste tarmul
si valurile parasesc marea
impletindu-se in soare...
asa sa fim si noi.
sa mi te predau,
sa mi te predai
in predar...
sa ramanem in soare doar unul,
sa ne dezbrace marea
si sa ne lucreze apoi o haina de sare
care sa ne-mbrace...
o haina de sare,
de dragoste,
de sete de mare,
de pace.
unde tarmul ofera valurilor un rost.
vreau sa stau acolo
in pragul renasterii eterne,
al renuntarii
si-al abandonului
pentru intreg.
unde nisipul paraseste tarmul
si valurile parasesc marea
impletindu-se in soare...
asa sa fim si noi.
sa mi te predau,
sa mi te predai
in predar...
sa ramanem in soare doar unul,
sa ne dezbrace marea
si sa ne lucreze apoi o haina de sare
care sa ne-mbrace...
o haina de sare,
de dragoste,
de sete de mare,
de pace.
duminică, iulie 24, 2011
Poemul liniar al fericirii
Daca as putea sa scriu acum ceva
as trasa o linie dreapta
pe o coala alba kilometrica
sau pe nisipul unei plaje mari....
si as trasa-o alergand fericit,
caci despre asta scriu.
despre fericire.
si nu gasesc cuvintele acelea potrivite
simt doar ca traiesc un joc cosmic,
o magie care ma minuneaza cand ii descopar Taina
si care ma face fericit atunci cand o-nteleg...
si tot acest poem liniar al fericirii
ca sa fie inteles trebuie citit printe cuvinte necreate de om -
printre liniile intrerupte de plaja neatinsa
sau de albul hartiei.
caci doar aici exista liniste,
exista pauza...
exista Esenta necuprinsa de forme
dar care ea insasi este o forma in afara formelor.
si fara prea multe cuvinte,
fara ganduri...
priveste marea,
priveste plaja,
priveste cerul,
si afla fericirea
in pauza dintre doua valuri,
in pauza dintre doua firicele de nisip,
in pauza dintre cuvintele persoanei iubite
iar apoi,
simte extazul din valuri,
din firicelele de nisip,
din cuvintele persoanei iubite.
luni, iulie 04, 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)