Adio joc secund...

in realitate sunt mai cald decat scrisul caci imi auzi soaptele,
in ochii mei sunt mai aproape de cer decat esti tu de mine
si asta e rece, friguros de rece...

in zambetul meu ascund de fapt chipul tau mereu strain...
e-un haos etern de note, de locuri, de fapte, de soapte, de vorbe...
de ciorbe de vorbe si de orice fapte inmuiate-n ciorbe de ganduri sarate...

mi-e foame de sete de pofta de aer
de sete de dor de lumina
si foame de struguri de roua,
de boabe de haos deplin
servite pe zambetul tau simplu si vesel...

vreau sa ne rupem...
sa ne rupem de lume
si sa ramanem nenascuti inca...

mi-e sete de apa
de pofte simple, nebune pentru lume
dar bune pentru suflete bune...

mi-e sete de apa...