sâmbătă, mai 28, 2011

Echilibrul din mare

uneori raman doar cu umbra
si cu chipul obosit.
atunci, incetez sa ma mai misc,
respir adanc si le inlatur.
imi dau umbra la o parte
si-mi scot chipul obosit
ca pe o masca grea.

si trupul tot -
mi-e apa cu sare,
apa de mare,
apa cu sare din miezul pamantului
incarcata cu linistea vie
a necunoscutului...

si vantul proaspat
e incarcat cu sare,
ma arunc peste valuri
respirand echilibrul din mare...

la

3 comentarii:

  1. anne29 mai 2011 la 08:10

    Superb blog! De cand l-am gasit nu incetea a-l aprecia!Esti o persoana deosebita! Te-a atins ingerul ....caci altfel e dificil de exprimat...O duminica binecuvantata!
    A

    RăspundețiȘtergere
  2. Florea Mihai Ionut29 mai 2011 la 10:30

    ma bucur mult ca iti place. de ce nu il pot vedea pe al tau? esti doar inregistrata pe blogger?

    RăspundețiȘtergere
  3. :)29 mai 2011 la 12:27

    frumos si pur!
    respirand echilibrul din mare..

    RăspundețiȘtergere