Gheata care ma dezgheata.

Luna noua in decembrie,
cand,
copacii glazurati in gheata
trosnesc cristalin in vant.

Al apei cant
de picuri
si de gheata
loveste sfant timpanul inghetat
si mi-l dezgheata bland.

Focul viu din mine
arde parca mai puternic
si-l ascult,
si-l ascult...

E de fapt, ecoul cald
al frigului de-afara,
un viscol
convertit in cantec bland,
si pur si sfant...

Sub al carui tril -
cristalizeaza
florile din alta viata
furisata pe Pamant.